Cel mai năucitor paradox al scenografiei este „frumusețea”. Decorurile frumoase smulg strigăte de admirație din public. Exclamația „foarte frumoasă scenografie” aduce însă tulburător de limpede aminte de tablourile (sau simfoniile) „drăguțe”. Aceasta nu înseamnă totuși că nu există prin teatre și scenografii urâte. Cum trebuie deci să arate o scenografie reușită? Care sunt competențele unui scenograf „bun”?

The most bewildering paradox of scenography is its potential to create a space of mesmerizing beauty. Beautiful stage designs raise gasps of amazement among the audience. However, the exclamation ‘very beautiful scenery’ is well reminiscent of the adjective ‘nice’ paintings (or symphonies). Equally you might find decors which are, simply put, ugly. But does a successful set design have to be ‘beautiful’? What makes a good set in theatre? What makes a good set designer?